Articol pregatit de Alina S., Managing Partner la Advice Accounting – una dintre cele mai experimentate companii de Accounting & Legal din Romania. Advice Accounting are in portofoliu atat clienti din Romania, cat si clienti Europeni si a ajutat cateva sute de firme sa creasca eficient in ecosistemul fiscal & legal din Romania.
Legea nr. 196/2020 aduce schimbări substanțiale Legii nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară (denumită în continuare „Legea nr. 297/2018”), care se referă printre altele, la organizarea și atribuțiile Autorității de Supraveghere a Registrului Național de Publicitate Mobiliară (denumit în continuare „RNPM”), la atribuțiile, organizarea și conflictul de interese în rândul operatorilor autorizați să realizeze înregistrări în RNPM, actualizarea taxelor colectate de stat din activitatea de publicitate mobiliară. Noua lege cuprinde și anumite prevederi legate de rolul RNPM în privința titlurilor executorii.
Începând cu data intrării în vigoare a Legii 196 din 2020, toate înscrisurile sub semnătură privată care nu se încheie în fața notarului public, dar au prin lege caracter de titlu executoriu vor trebui înscrise în RNPM în scopul de a fi puse în executare.
RNPM constituie un registru public prin care se ține evidența priorității creditorilor în caz de executare silită și se realizează publicitatea acelor acte și operațiuni juridice pentru care legea prevede necesară îndeplinirea acestor formalități.
Înscrierea în RNPM trebuie realizată chiar și în cazul în care legea care reglementează înscrisul respectiv nu prevede expres că trebuie îndeplinite formalități de publicitate pentru acel înscris.
În anul 2017, art. 641 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost modificat în sensul în care înscrisurile sub semnătură privată nu mai pot fi titluri executorii decât dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. La momentul respectiv, această modificare a făcut obiectul unor controverse doctrinare și jurisprudențiale, concluzionându-se că această prevedere se referă la înscrisurile reprezentând titluri executorii pentru care legea de reglementare prevede în mod expres necesitatea înscrierii într-un registru public.
Ulterior, această interpretare a primit și o confirmare legislativă prin intrarea în vigoare a Legii nr. 297/2018 în versiunea inițială, care prevedea la art. 4 alin. (3) faptul că titlurile executorii pentru care legea solicită realizarea formalităților de publicitate îndeplinesc această condiție prin înscrierea în RNPM. Clarificarea adusă de Legea nr. 297/2018 privește faptul că prevederile privind publicitatea titlurilor executorii se referă doar la acele acte cărora legea de reglementare le cere în mod expres înregistrarea, RNPM fiind doar registrul public adecvat unei asemenea forme de publicitate.
La începutul anului 2020, Parlamentul României a adoptat un proiect de lege care urma să modifice textul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 într-o formulare care avea de asemenea capacitatea de a stârni numeroase discuții în practică: “Contractul de ipotecă mobiliară și înscrisurile sub semnătură privată pentru care legea solicită realizarea formalităților de publicitate sunt titluri executorii sub condiția înscrierii în Registru.”
Acest proiect de lege a fost supus controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională concluzionând prin Decizia nr. 238/2020 că redactarea propusă textului nu respectă rigorile de constituționalitate, respectiv “este inexactă și induce o insecuritate juridică vădită tocmai prin contradicțiile pe care le naște cu reglementările codului civil și ale codului de procedură civilă”. Curtea a reținut faptul că noua formulare legislativă atribuie caracterul de titlu executoriu oricărui înscris sub semnătură privată, ceea ce este în dezacord cu ordinea juridică și principiile constituționale.
Ulterior deciziei Curții Constituționale, Parlamentul a modificat conținutul art. 4 alin. (3) ajungând la forma actuală, intrată în vigoare pe 11 septembrie 2020, care prevede faptul că „înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru”.
Această modificare pare să nu aibă în vedere argumentul Curții Constituționale folosit în cadrul deciziei mai sus menționate potrivit căruia “legea criticată leagă caracterul executoriu al contractului de ipotecă mobiliară de publicitatea sa, or, forța executorie derivă din forța obligatorie a contractului, iar nu din opozabilitatea acestuia. Dacă s-ar fi dorit ca numai contractul de ipotecă valabil încheiat și față de care s-au realizat formalitățile de publicitate […] să reprezinte titlu executoriu, s-ar fi stabilit expres acest lucru în art. 2431 din Codul civil.”
Astfel, deși această critică de neconstituționalitate se referă la contractele de ipotecă mobiliară, ea trebuie extinsă prin analogie cu privire la toate titlurile executorii reglementate prin legi speciale, pentru care executorialitatea nu este legată de îndeplinirea vreunei condiții de opozabilitate. În susținerea acestei interpretări, Curtea Constituțională menționează și că “executorialitatea nu poate fi conferită decât prin legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată”. Astfel, nu ar trebui ca o lege generală, așa cum este cazul Legii nr. 297/2018, să poată reglementa cu privire la executorialitatea actelor care fac obiectul unor alte legi speciale.
Unul dintre aspectele de urmărit în practică este legat de posibila aplicare în timp a acestui articol și dacă va fi considerat aplicabil actelor juridice în vigoare la 11 septembrie 2020 sau dacă se va aplica și titlurilor executorii care se află în acest moment în cursul procedurilor de executare silită. În plus, având în vedere discrepanțele dintre prevederile Legii nr. 297/2018 și ale art. 641 din codul de procedură civilă, va fi important de urmărit cărui text de lege vor alege instanțele să dea prioritate în dosarele de executare silită.
Din perspectivă practică este foarte important modul în care aceste formalități de publicitate vor putea fi realizate în RNPM, având în vedere că la acest moment avizele de publicitate privesc fie publicitatea ipotecilor mobiliare, fie publicitatea anumitor aspecte juridice specifice, nelăsând loc pentru înregistrarea oricăror alte acte având caracter de titlu executoriu. În lipsa unei reglementări de punere în aplicare, nu se cunoaște nici conținutul minimal al unei astfel de înregistrări pentru ca ea să fie considerată suficientă pentru scopul prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018.
Însă, până la clarificarea intenției avute în vedere de legiuitor, înregistrarea în RNPM va putea fi avută în vedere în contextul executării silite de cei interesați și va putea fi realizată oricând până la deschiderea dosarului de executare silită.
Nu exista comentarii. Spune-ti tu parerea!
